Pe măsură ce se apropia ziua de 8 octombrie aveam emoţii din ce în ce mai mari. Îmi imaginam că va fi un show special, îmi imaginam că încărcătura emoţională va fi una mai mare decât doza frecventă de la concertele Iris, nu-mi închipuiam însă nici pe sfert din ce a fost acolo.
Am ajuns la 18:30 în sala Polivalentă. Primul rând era deja ocupat de oameni veniţi din toată ţara. M-am lipit în al doilea rând, pe centru şi am aşteptat înfrigurată.
Pe la 19:40 luminile s-au stins şi a început nebunia. Mă simţeam exact ca într-un montagne russe, la momentul când maşinuţa urcă încet dar sigur şi toată lumea ţipă pentru că anticipează valul de adrenalină ce va urma.


În timpul intro-ului am simţit curgând prin mine toţi cei 11 ani de când îi iubesc pe Iris. În timpul concertului i-am iubit şi m-am convins încă o dată că-i voi iubi pentru totdeauna.
Spectacolul de la Polivalentă a fost exact aşa cum trebuie să fie un show Iris. A fost un show al învingătorilor, a fost un spectacol pe măsura formaţiei, a fost tot ce îşi putea dori publicul de la ei: veselie, forţă, chef de cântat, piese vechi, piese noi, lumini, flăcări.

Iris au oferit fiecărui om din public exact ce avea nevoie. Copiii au rămas cu gurile căscate şi au fost fascinaţi de forţa spectacolului şi de reacţia publicului. Corporatiştii au evadat din lumea de sticlă în care sunt forţaţi să se defăşoare de obicei şi s-au unit natural cu pletele transpirate a mii de fani. Mama mi-a mărturist că în unele clipe simţea că s-a întors în timp. Cei mai în vârstă au putut vedea un show complet format atât din suflul vechi cât şi din cel mai recent- ambele la fel de electrice. Cârcotaşii au primit glasul puternic a aproape 8000 de oameni care şi-au cântat şi şi-au strigat iubirea fără reţineri.
Cei plecaţi prea devreme şi prea dureros dintre noi( Florian Pittiş, Laursa Stoica, Michael Jackson, John Lennon, Kurt Cobain, Anda Călugăreanu, Teo Peter, Adrian Pintea, Gil Dobrică, Freddy Mercury...) au primit omagiul formaţiei în timpul piesei "Vis pierdut". S-a plâns mult, s-a aplaudat şi s-a cântat superb.

Cu toţii am primit dăruire şi iubire, ba chiar şi mulţumiri din partea Irişilor. Voi vă jerfiţi sănătatea pentru fani şi tot voi simplu, natural, ne mulţumiţi că v-am fost alături în momentele dificile? Cum am fi putut să nu fim alături de Iris? Cum am fi putut să nu aşteptăm renaşterea cu sufletele la gură? Nu voi ne-aţi dat puterea şi speranţa "de a fi împreună mereu"?


Datorită formaţiei Iris pot să spun că există suflete pereche: mii de suflete pereche cu sufletul formaţiei Iris. Aseara am fost 8000 de suflete predesitinate Lor.
"Iris aterna" nu e o figură de stil ci o certitudine.



Din păcate nici cuvintele, nici aparatele foto nu pot reda magnetismul serii de ieri. Cei care aţi ratat concertul de neratat vă veţi putea bucura totuşi de el pe un viitor DVD. Până la apariţia celui de-al doilea dvd al celei mai iubite formaţii din România vă puteţi delecta cu discografia Iris relansată şi nu uitaţi de viitoarele concerte din luna decembrie de la Teatrul Naţional.