Am plecat spre Târgu Mureş sâmbătă la 7:30. Ne-am lovit de călduri sinistre, de centura Ploieştiului blocată şi de porţiunea Breaza- Buşteni paralizată. Am ajuns în Târgu Mureş pe la patru fără un sfert, mi-am turnat nişte apă minerală în cap să mă răcoresc şi am alergat direct către Peninsula, direct către primul rând.

N-am să încerc să vă descriu sentimentele care mă încercau pentru că ar fi inutil. Pot doar să vă spun că cele aproximativ trei ore în care i-am aşteptat pe Iris sâmbătă au fost mai intense decât coada pentru primul meu autograf- eveniment care se petrecea în Costineşti în urma cu 11 ani fără o lună şi o zi.

M-am aşezat lipită de gardurile primului rând şi am fumat uitându-mă spre scenă, rememorând concerte,albume, autografe şi fotografii. Deşi vensiem la Peninsula cu gândul să mă întâlnesc cu o mulţime de oameni, am uitat complet. Noroc cu membrii forumului Iris care m-au recunoscut şi m-au strigat(Mulţumeeeesc).
Când OCS s-au dat în sfârşit jos de pe scenă(îmi părea rău că nu fac eforturi pentru a mă distra alături de restul peninsularilor dar îmi era imposibil să mă detaşez de ce urma să se întâmple; am reuşit să zâmbesc doar la "o să mă pun în cap") şi băieţii au început să facă probe de sunet m-a cuprins răceala aia pe care n-am mai simţit-o de când am scăpat de profa de matematică din liceu.

Simţeam că o să-mi explodeze ochii, atât de concentrată mă uitam pe după boxele uriaşe încercând să-l zăresc pe Cristi pentru prima oară după şase luni de frică, furie, certuri cu internauţii şi sute de comentarii pe site-urile obiectivelor ziare din România.

Concertul a început cu un intro bestial la care băieţii au lucrat cât timp Cristi a fost plecat. Forţa tobelor lui Nelu, drama clapelor, nebunia chitării şi a bassului, astea şase luni de absenţă, au făcut ca intrarea lui Cristi Minculescu în scenă să fie cea mai mişto pe care am văzut-o în viaţa mea. Jur că am ţipat şi am avut stomacul mai în gât decât la panta cea mai mare din Dragon Khan(cel mai tare roller coaster din Europa).


Părea cu cel puţin zece ani mai tânăr, cu adidaşii incredibil de albi, vesel şi pregătit pentru ţiptele ascuţite, pentru explozia mulţimii, pentru primirea excepţională. Nu am să uit niciodată acel "Bună seara prieteni".
Au început cu "Pământul-l cuprind"(adevărul au pocit numele piesei, asta e), pe bună dreptate. În seara aia "lumea toată" a fost întradevăr a lor şi cu fiecare vers am simţit şi eu acelaşi lucru.

Publicul a fost exemplar. S-a cântat tare şi cu emoţie la fiecare piesă, parcă mai tare ca la Aniversare. Baby, Eu şi cu tine, Lady in black, Iris Aeterna, Maxima, PE APE, Somn bizar, Vino iar, Ingerii goi, Strada ta, Floare de Iris- toate au fost cantate intr-un glas de public.


Micul Flavian a fost prezent pe baricade, pregătit cu flori, cu tricoul cu Lună Plină care deja nu-i mai e atât de mare şi cu ochii lui imenşi.

Concertul s-a încheiat cu mult aşteptata "Floare de Iris", piesă care demonstrează încă o dată forţa, curajul şi dedicarea acestor oameni care întradevăr "soare, vânt, ninsori sau ploi, suntem IRIS pentru voi".

Băieţii şi-au luat la revedere în acordurile piesei Queen "We are the champions". Adevărul pur. Au renăscut şi lumea e a lor.


După ce s-au potolit ţipetele şi nebunia, după ce cei mai iubiţi oameni din România au părăsit scena, n-am mai putut să vorbesc. Eram iar neom ca la început. Îmi tremurau picioarele, mă durea gâtul de la atâta urlat şi cred că aveam ochii cât farfuriile de ciorbă. Ne-am aşezat pe iarbă şi am aşteptat să le vedem maşina plecând. Cristi zâmbea, făcea cu mâna, era din nou el.

Nu obişnuiesc să folosesc astfel de vorbe dar... E UN MIRACOL. Toate elementele care au contribuit la revenirea asta spectaculoasă au format un miracol.

În toamnă întreaga discografie Iris va fi relansată. Aşa că dragilor posesori de viniluri sau dragilor care nu aţi ascultat primele albume Iris(alte miracole!), în curând veţi avea ocazia să vă desăvârşiţi colecţiile sau pur şi simplu să fiţi uimiţi.
Tot în toamnă, pe 8 octombrie la Sala Polivalentă va avea loc un super concert Iris.
În 2010 băieţii vor lansa un nou album despre care Nelu susţine că va conţine piese în forţă.

Plutesc de fericire că pot posta din nou la categoria "concerte" vorbind despre Iris. Nu m-am îndoit niciodată că deznodămîntul va fi unul fericit dar recunosc că nu mă aşteptam la o asemenea viteză a rezolvării şi la o asemenea forţă.
Simt fericire pură şi numai iubirea necondiţionată poate să te facă să te simţi aşa.